1 MĂDĂLINA TEMELIE ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ĨN PREDAREA NUVELEI 2 ARGUMENT Şcoala are rolul de a ghida paşii elevilor în descoperirea lumii din jur, arătându-le diferite cărări cu ajutorul cărora vor reuşi singuri să îşi găsească propriul traseu în viaţă. Este important, în calitate de ghizi, noi, profesorii, să îi învăţăm că există mai multe posibilităţi de cunoaştere, să le transmitem informaţiile necesare formării unei culturi de bază încât să fie capabili să înţeleagă lumea, să le formăm abilităti şi deprinderi cu ajutorul cărora să facă faţă, cu succes, noilor provocări ale societăţii în care trăiesc, fie că e vorba de mediul familial, social, cultural sau politic, economic. O abordare interdisciplinară a textului literar permite formarea unei imagini unitare asupra acestuia prin stabilirea de conexiuni cu celelalte discipline, creează ocazia de corelare a limbajelor diferitelor ştiinţe şi favorizează aplicarea cunoştinţelor în practică. Pe lângă aceste avantaje, elevul îşi dezvoltă personalitatea pe mai multe planuri: intelectual, emoţional, estetic, social. Lucrarea Abordări interdisciplinare ȋn predarea nuvelei îşi propune ca obiectiv înţelegerea de către elevi a legăturilor între ceea ce învaţă în mediul formal şi ceea ce se întămplă în jurul lor, între informaţia primită la şcoală şi viaţa reală. Ne lovim de multe ori de întrebarea: La ce mă ajută pe mine să ştiu despre personajul acesta? Şi atunci, rolul profesorului este să aleagă un demers didactic potrivit clasei lui care să permită elevilor înţelegerea utilităţii cunoaşterii conţinuturilor respective. În acest scop, dascălul trebuie să cunoască și să înțeleagă modul cum învață atât elevii buni, cât și cei slabi pentru a le oferi acestora posibilități variate de îmbunătățire a învățării. Abordarea interdisciplinară a nuvelei ajută elevul să înţeleagă complexitatea temelor tratate de autori, dar şi actualitatea lor. Demersurile interdisciplinare sunt frecvent abordate în practica școlară fiind sugerate și de actuala structurare a unor manuale precum si de planul de învățământ și curriculum-ul național. Atunci când există preocupare din partea cadrului didactic pentru abordarea interdisciplinară, procesul educațional dobândește un caracter formativ, sunt eliminate barierele artificiale dintre domeniile cunoașterii, se realizează fără dificultate transferul de cunoștințe, crește gradul de implicare a elevilor și eficiența activității instructiv-educative este mai sigură. Aşadar, această lucrare vizează stabilirea avantajelor şi limitelor unei lecţii realizate cu ajutorul mijloacelor moderne de învăţare cu trimiteri interdisciplinare faţă de o lecţie desfăşurată în mod tradiţional, fără elemente de noutate. 3 Capitolul I - Nuvela în documentele curriculare şi în auxiliarele didactice I.1. Ponderea nuvelei în programa şcolară şi în planificarea calendaristică Literatura este o modalitate de cunoaştere a lumii, o experienţă care ne pune în mişcare, ne provoacă să descoperim, să căutăm, ne iniţiază, ne transformă. Ea este ca o oglindă în care elevul, sub îndrumarea profesorului, se va reflecta, aceasta ajutându-l să se cunoască şi să-şi completeze informaţiile despre lume pe care să le aplice în viaţă, astfel încât să ţină pasul cu toate schimbările tehnologice, sociale, economice din jur. Prin intermediul literaturii, elevul cunoaşte valorile naţionale şi universale, şcoala fiind cea care îi propune spre studiu texte-model, creaţiile marilor scriitori, receptate ca produse culturale şi analizate în raport cu genurile, speciile, epocile şi curentele literare în care pot fi încadrate. Nuvela este o structură epică perenă care permite prezenţa în timpul etern al literaturii a veritabililor ei creatori: Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Mihai Eminescu. În acest capitol vom prezenta ponderea nuvelei în programa şcolară şi în planificarea calen- daristică, subliniind importanţa speciei şi considerând că aceasta are o reprezentativitate satis- făcătoare. Planurile-cadru de învătământ în vigoare alocă disciplinei Limba şi literatura română, la clasa a IX-a, trei ore pe saptămână în trunchiul comun, la toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia filierei teoretică şi vocaţională care au alocată încă o oră pe saptămână în curriculum diferenţiat. Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii: I. Literatură, II. Limbă şi co- municare. Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu, în clasa a IX-a, dominanta fiind Literatura şi viaţa şi propune trei module: 1. Ficţiunea literară, 2. Ficţiune şi realitate şi 3. Literatură şi alte arte. Modulul dedicat Fictiunii literare recomandă studierea unor grupaje tematice (Adolescenţa, Joc şi Joacă, Familia, Scoala, Iubirea, Scene din viaţa de ieri şi de azi, Aventură, calatorie, Lumi fantastice, Confruntări etice şi civice, Personalităţi, exemple, mod- ele), având ca scop, pe de o parte, actualizarea şi consolidarea conceptelor de teorie literară dobândite în clasele a V-a – a VIII-a, pe de altă parte, relaţionarea operelor studiate în acest an cu textele studiate în gimnaziu. De asemenea, profesorii familiarizează elevii cu noile concepte de estetică, de teorie literară şi de stilistică, cu scopul deprinderii acestora cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte: temă, motiv, viziune despre lume, procedeu artistic. Competenţa 4 generală la care putem face referire în cadrul lucrării de fată este competenţa 2. Folosirea mo- dalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi non- literare cu următoarea listă de conţinuturi: stabilirea ideilor principale, rezumarea, identificarea câmpurilor semantice dominante dintr-un text, temă, motiv, viziune despre lume, relaţii tematice între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu, modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite), componente structurale şi expresive, genuri literare (epic, liric, dra- matic),autor, narator, eu liric, cititor; moduri de expunere, personajul (caracterizarea personajului, portretul fizic şi portretul moral), figuri de Sugestiile metodologice sunt însoţite de o anexă care propune o listă de opere şi autori pentru fiecare temă, nuvela regăsindu-se la tema Familia ( Fănuş Neagu, Vară buimacă), la tema Iubirea ( G.Galaction, De la noi la Cladova), la Scene din viaţa de ieri şi de azi ( Mircea Nedelciu, proză scurtă), la tema Aventură, călătorie ( E.Hemingway, Bătrânul şi marea) si la temele Lumi fantastice ( M. Eminescu, Sărmanul Dionis, I.L. Caragiale, La Hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Calul drac- ului, Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite) şi Confruntări etice şi civice ( Ioan Slavici, Moara cu noroc). Aşadar, analizănd lista de exemple cu texte propuse pentru studiu la clasa a IX-a, constatăm că specia literară nuvela este bine reprezentată. La clasa a X-a, programa de limbă şi literatură română, în vigoare din 2009, propune consol- idarea aceloraşi competenţe generale, valori şi atitudini prezentate în programa pentru clasa a IX-a, însă dezvoltă competenţe specifice noi. Astfel, sunt consolidate şi extinse cunoştinţele şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă şi de receptare a mesajelor, implicit de receptare a nuvelei. Domeniul Literatură cuprinde următoarele module: 1. Receptarea textului literar şi 2. Literatură şi alte arte. 1 Programa şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, Limba şi literatura română, disponibilă la adresa http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/12774 5 Disciplina limba şi literatura română are trei ore săptămânal în trunchiul comun la toate filierele, profilurile şi specializările, având alocată câte o oră în plus în curriculum diferenţiat. Specia literară nuvela se regăseşte la competenţa 2.1. Competenţe specifice Conţinuturi 2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ Trunchi comun CD tip A* CD tip B** - particularităţi ale con- strucţiei subiectului în textele narative studiate; - specii epice (în plus faţă de cele menţionate la conţinuturile de trunchi comun): povestirea; - particularităţi ale com- poziţiei în textele nara- tive studiate (incipit, fi- nal, episoade /secvenţe narative, tehnici nara- tive); - formule narative: povestirea în ramă, povestirea în povestire -construcţia per- sonajelor; - modalităţi de caracter- izare a personajului; ti- puri de personaje; -instanţele comunicării în textul narativ 2 Programa şcolară pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, Limba şi literatura română, disponibilă la adresa http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/12775 6 - tipuri de perspectivă narativă; -specii epice: basm cult, nuvelă, roman; -registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; - stilul direct, stilul indi- rect, stilul indirect liber; -momente ale evoluţiei prozei Prin urmare, programa pentru clasa a X-a propune consolidarea şi aprofundarea cu- noştinţelor despre specia literară nuvela, oferind elevilor posibilitatea înţelegerii complexităţii spe- ciei, analizând-o comparativ cu celelalte specii propuse spre studiu de programa şcolară (schiţă, povestire, roman). Programele de limbă si literatură română pentru ciclul superior de liceu propun consolidarea competenţelor de comunicare ale elevilor, dar şi dezvoltarea competenţei culturale a acestora, ceea ce implică un demers de contextualizare istorică şi culturală a fenomenului literar. Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt structurate pe principiul cronologic al feno- menului literar / cultural. Astfel, programa cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă va fi abor- dată din perspective diverse. În clasa a XI-a conţinuturile din domeniul literaturii sunt grupate în următoarele module: Fundamentele culturii române, Perioada veche, Perioada modernă : A. Seco- lul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea ; B. Perioada interbelică (romanul) la acestea adău- gându-se în clasa a XII-a Perioada interbelică (poezia) ; Perioada postbelică (romanul, poezia, dra- maturgia). Recomandările privind conţinutul învătării propun nuvela ca text de studiu la capitolul Curente Culturale / Literare în secolul XIX – începutul secolului XX,( Romantismul; Realismul) prin trimitere la proza lui Mihai Eminescu, Costache Negruzzi, Ioan Slavici si I. L. Caragiale. 7 Potrivit planificării calendaristice pentru clasa a XI-a, nuvela romantică se studiază în 6 ore, dintre care: Alexandru Lăpusneanul –nuvelă romantică; subiectul nuvelei; surse de inspiraţie; com- poziţia operei; modalităţi de caracterizare a personajelor; arta narativă. Nuvelei realiste În vreme de război de I.L. Caragiale îi sunt alocate 4 ore deoarece conceptele de nuvelă şi realism au fost studiate şi aprofundate în clasa a X-a, acum insistându-se pe influenţa esteticii naturaliste. În concluzie, nuvela este o specie bine reprezentată în programa şcolară de liceu beneficiind de texte elocvente propuse spre analiză. I.2. Reflectarea nuvelei în manualele de liceu – texte selectate, dirijarea procesului de predare-învăţare, strategii de evaluare Nuvela este o specie literară generos reprezentată şi în manualele pentru nivelul liceal. Vom realiza o analiză comparativă a manualelor alternative urmărind textele propuse spre studiere, exer- ciţiile şi modalităţile de evaluare sugerate pentru fiecare clasă în parte. Manualul de clasa a IX-a editat de Paralela 45, Piteşti, 2001, autori Mircea Martin (coordo- nator), Carmen Ligia Rădulescu, Elisabeta Roşca şi Rodica Zane, propune la tema Confruntări etice şi civice fragmente din nuvela lui Liviu Rebreanu Iţic fiind incluse în partea intitulată Vinovaţii fără vină, unitatea de învăţare fiind structurată în trei părţi. Partea a doua, Recur- sul la exil, are ca text-suport fragmente dintr-o scrisoare adresată lui Emil Cioran de către Constantin Noica, Răspuns unui prieten îndepărtat, iar în ultima parte, Etica-Libertate şi constrângere, autorii propun fragmente din romanul lui Orson Scott Card, Jocul lui Ender. Vom face referire în demersul nostru la prima secvenţă a acestei unităti de învăţare deoarece textul-suport ales de autori este o nuvelă realistă, psihologică. Exerciţiile vizează trei tipuri de lector: Lectorul inocent, Lectorul eficient şi Lectorul compe- tent. În urma lecturării fragmentelor incluse în manual, elevul poate identifica momentele subiec- 3 Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001, autori M. Martin, C.L. Rădulescu, E. Roşca şi R. Zane, p.172 8 tului, cu excepţia deznodământului, de aceea autorii propun, ca prim exerciţiu al părţii dedicate Lec- torului eficient, citirea integrală a nuvelei. Cu siguranţă, autorii au optat pentru aceste secvenţe (fără finalul nuvelei) deoarece sunt relevante pentru tema capitolului şi pentru a surprinde drama per- sonajelor, căprarul Ghioagă şi evreul Iţic, doi Vinovaţi fără vină, a căror conştiinţă devine adesea un teritoriu de confruntare între datoria civică şi morală. Prima parte – Lectorul inocent - conţine cinci exerciţii formulate cu verbe la imperativ: recunoaşteţi, selectaţi, dezbateţi, motivaţi, explicaţi. Elevii sunt solicitaţi să recunoască timpul is- toric, să selecteze din text apelativele folosite de Iţic faţă de căprarul Ghioagă şi să le explice, să motiveze refuzul de a dezerta. Observăm că predomină exerciţiile de recunoaştere şi selectare a in- formaţiei, de formulare a opiniei, toate acestea vizează explorarea textului şi pot fi folosite în lecţia de comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe. Lectorului eficient îi sunt propuse spre rezolvare exerciţii de identificare ( Identificaţi în text portretele celor ), de comparare, de justificare ( Iţic Ştrul e pus într-o situaţie di- lematică şi ieşirea pe care o găseşte este sinuciderea. Justificaţi imposibilitatea de a găsi o altă utile în etapa dedicată dirijării învăţării. Manualul propune, bunăoară, la acest nivel, receptarea operei literare prin formularea unei situaţii-problemă în care elevul este pus să caute singur informaţiile necesare rezolvării ei, atingându-se astfel, unul dintre obiectivele principale ale studierii literaturii în şcoală, formarea elevilor ca cititori avizaţi de literatură, capabili să-şi formeze singuri judecăţi de valoare asupra operelor citite. Pentru rezolvarea acestor cerinţe, profesorul ar putea să organizeze clasa pe grupe, atribuind fiecărui membru căte o sarcină de lucru. Organizarea clasei pe grupe stimulează motivaţia învăţării, permite valorificarea aptitudinilor şi capacităţilor in- dividuale, şi formează şi dezvoltă spiritul de cooperare şi deschidere spre interacţiune. Partea a treia dedicată Lectorului Competent cuprinde exerciţii de argumentare, de redactare a unor eseuri, de comparare a modurilor de expunere, toate aceste asigurând obţinerea performanţei, 4 Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001, autori M. Martin, C. L. Rădulescu, E. Roşca şi R. Zane, p.179 5 Ibidem 9 dar şi evaluarea ei, putând fi utilizate în cadrul unor lecţii de recapitulare şi sistematizare, cât şi de evaluare. Pentru a facilita rezolvarea exerciţiilor, autorii vin în sprijinul elevilor cu noţiuni teoretice despre nuvelă (definiţie, trăsături, tipuri şi reprezentanţi), dar şi despre monolog. Cele zece exerciţii au rolul de a-i activa pe elevi să analizeze diferite stări psihologice ale personajelor, să demonstreze că în interiorul aceleiaşi armate poate exista un război al mentalităţilor. De asemenea, sunt exerciţii care îi solicită pe elevi să lucreze cu textul în fată ca de exemplu: Identificaţi secvenţele de monolog din nuvelă şi explicaţi funcţia lor. sau Caracterizaţi dialogul dintre personaje, luând ca reper: di- mensiunile, varietatea apelativelor, conţinutul Aceste ex- ercitii care vizează lucrul pe text sunt utile pentru elevi deoarece îi ajută să-şi consolideze anumite deprinderi în acest sens. Ne-a atras atenţia şi exerciţiul 1, care este formulat în ideea obişnuirii elevilor cu itemii din subiectele date la proba scrisă de limba şi literatura română din cadrul exa- menului de bacalaureat. Elevii au de realizat o compunere de 20 de rânduri în care să demonstreze că Iţic Ştrul, dezertor de Liviu Rebreanu este o nuvelă. Textul este însoţit, de asemenea, de căteva repere despre opera lui Liviu Rebreanu, de două imagini sugestive pentru ilustrarea tensiunilor interioare şi a naturii exterioare aflată în concordanţa cu trăirile eroilor (Edvard Munch –Ţipătul şi Heinrich Hoerle –Peisaj cu copac). Nu lipsesc trimit- erile la aparatul critic, respectiv trei afirmaţii, una aparţinând lui E. Lovinescu şi celelalte două lui Lucian Raicu despre complexitatea personajului central şi despre arta narativă a autorului. În concluzie, considerăm că manualul oferă o mare varietate de exerciţii, un aspect important fiind gradarea lor, atât sub aspectul funcţiei lor, cât, mai ales, al dificultăţii şi complexităţii acestora. Desigur, elevii care au tratat cu seriozitate exerciţiile propuse de autorii manualul editurii Paralela 45 de la explorarea textului au devenit lectori eficienţi şi competenţi şi au fost capabili să-si expună şi să-şi susţină punctele de vedere pe această temă. Manualul de clasa a IX- a al editurii Corint, Bucureşti, 2004, autori Eugen Simion, Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache şi Andrei Grigor propune elevilor nuvelela lui Fănuş Neagu Acasa 6 Ibidem, p.180, exercitiile 2 şi 3. Next >